TE CAUT PRINTRE NORI

Te caut printre norii plini de vlagă,
Te caut printre vise-n nopți târzii,
Te caut prin poiana noastră dragă
Și printre dunele fierbinți, pustii.

Te caut printre iernile geroase
Ce-aștern nămeți în inimile vii,
Pătrunzători adânc, pâna la oase
Ca vijelia oarbă în câmpii.

Te caut printre brazii 'nalți din munte,
Te caut printre zâne din povești
Și printre-a lacului duioase unde.
În zadar caut, nicăieri nu ești.

Te caut printre razele de soare
Ce strălucesc în fire aurii,
Te caut prin îndepărtata zare,
Te caut printre floricele mii.

Te caut zi și noapte-n amintiri,
Care s-au rătăcit ca-ntr-o poveste,
Te caut printre tandrele priviri,
Dar dulcea ta privire aici nu este.

Te caut printre brazdele uitării,
Poate-mi vor aminti de șoapta ta
Ce am cules-o-n clipele plecării
Și s-a-nrădăcinat în soarta mea.

De ce ai dispărut în taină mare
Când păpădia iarba-mbrățișa
Cu gingășia pufului sub soare,
Când mă vrăjeai cu frumusețea ta?

Te voi găsi prin norii plini de vlagă
Și te voi readuce-n viața mea
Să-mi fii balsamul inimii cu plagă,
Pe veci să-ți fiu luceafăr, iar tu să-mi fii o stea.
(Eugenia Zabulica)